De vorba cu sotia mea

"Mi-am visat soţia, e roşcată cu şuviţe verzi, ochi verzi-violeţi, e din Belgia şi cred că se numeşte Jaquelline! Sau o fi Andree?"

*****

De vorba cu soţia mea - este scenariul unui serial in 27 de episoade. Trei sute de ani de căutări pe patru continente! Episoade despre iubire şi frumuseţe, despre diamante şi aur, despre visuri şi datorie!

Va fi prezentat şi sub forma unui volum de proză. O lume în care veţi regăsi inocenţa şi păcatul, stăpâna şi sclava, prostituata şi visul, statuia şi fumul...

Iar cine o va gasi pe Jaquelline va primi intreaga mea consideratie si-l voi menţiona în carte. Daca mai e timp!

* * * * * * * * *

PROIECT MEDIA:

From Sotia mea

De vorba cu soţia mea

Stăteam de vorbă în serile şi nopţile de vară pe terasă, stând în şezlonguri, iar toamna târziu şi iarna, în faţa şemineului, întinşi pe păturile de lână de pe podea. Din dragostea ei pentru animale, Andree preferase păturile de lână unor blănuri naturale. Întregul décor al casei îi aparţinea de fapt, de la pietrele cu rune încastrate până la vasele incaşe şi frunzele de arţar uscate şi fixate pe pereţi prin grile de sfoară innodate şi şnururi cu bile roşii şi negre la capete. Amfora spartă, aranjată pe un pat de pietre de râu şi scoici lângă şemineu,  mă impresiona întotdeauna şi-mi ducea gândurile spre antichitate. Uneori îmi aducea şezlongul de pe terasă şi-l aşeza în faţa şemineului iar ea se întindea pe jos. Stătea întotdeauna  rezemată într-o mână, cu cotul pe podea şi mă privea ascultând cu interes poveştile. Fumul fin al pipei, în lumina şi umbrele focului, crea atmosfera de basm şi căldura căminului. Decorul era scena, era miracolul prin care mă trimitea în vremuri trecute şi pe tărâmuri de peste mări. Poveştile-mi erau întrerupte numai de atingerea paharului de vin sau de întrebările ei, iar dacă în cursul naraţiunii mă poticneam sau nu găseam continuarea dorită, ochii ei mă priveau miraţi, sprâncenele se arcuiau puternic  şi buzele întredeschise îmi şopteau “mergi mai departe”…

Amfora

Aşa am cules, episod de episod, întâmplările  celor trei sute de ani de căutări pe patru continente.

Uneori venea privindu-mă cu speranţă şi uimire, mă săruta şi-mi şoptea:

-De ce-o mai cauţi pe Jaquelline dacă eu, Andree, sunt aici?

Mă întrebam şi eu, mereu acelaşi lucru, “De ce?”. Şi îi spuneam:

-Nu ştiu Andree, cred că aşa mi-e scris! Cum altfel să-mi duc la capăt drumul?

Mă mângâia întotdeauna pe tâmple şi-mi şoptea:

-Tu nu-nţelegi că după Jaquelline e Andree şi ciclul ăsta se repetă , de la A la J, la nesfârşit?

Da , înţelesesem , dar nu puteam ieşi din joc…

Secvente din episoade:

Destin - Jaquelline

Ce frumos e majoratul, sărbătorit între prieteni şi aflat sub mirajul libertăţii! Gata, poţi visa deschis, eşti major şi liber! Dar dacă îţi visezi soţia şi te cutremuri la gândul că e mai mult decât o femeie? Asta am păţit şi eu şi mi-am aflat destinul de la o ghicitoare din ţigănie. De atunci tot caut iar prin rotundul lumii mă reîntorc la anii adolescenţei. Dacă veţi vedea pe cineva căutându-şi peste o mie de ani soţia, să ştiţi că eu sunt! Aşa mi-e dat!

Orriana, soţia mea
Africa sfârşitului de secol XIX, o lume a bogăţiei naturale, a sclaviei, vrăjitoriei şi desfrâului. Într-o lume în care praful şi sângele vânătorii domină scena, Edward primeşte o scrisoare, într-un plic alb-gălbui, cu parfum de casă bună. Cine e autoarea?

Fata cu buburuze
Secretul puterii unei cetăţi este dezvăluit de Ioana, fata cu buburuze! Când pleci la luptă să cucereşti o cetate şi nu poţi trece de obstacolul micii vrăjitoare, se cheamă că eşti sub mirajul iubirii...